Timpul si Eternitatea
Simbologia ancestrala a descris timpul si eternitatea sub forma a doua cercuri, unul mai mic-timpul -si altul mai mare-eternitatea-unul circumscris in celalalt.
Pentru o mai buna intelegere a ambelor concepte, relatez cititorului aceste concluzii:
Timpul este relativ. Eternitatea este absoluta.
Timpul este eul acumulat. Eternitatea este Fiinta nelimitata.
Timpul este repetitiv. Eternitatea este intotdeauna originala.
Timpul este refugiul Egoului. Eternitatea este lacasul Fiintei.
Timpul este roata Samsarei de care sunt legate sufletele, suferind constant biciul Legilor si Recurentei.
Eternitatea este oaza promisa sufletelor eliberate de catusele Eului.
Timpul are suisuri si coborasuri, momente de false bucurii urmate de momente de durere, si toate acestea se preschimba intr-un flagel masochist ce mortifica omul care are Constiinta adormita.
Eternitatea este o bucurie permanenta deoarece in ea ne conectam cu ceea ce intotdeauna este, a fost si va fi.
Timpul este temnita in care ne inchid calaii karmei, pentru a ne obliga sa suferim diferitele datorii karmice pe care trebuie sa le platim.
Eternitatea este viata libera in miscarea ei, si acesta se traduce in libertate suprema si permanenta pentru noi.
Timpul este un miraj capabil sa-i insele pana si pe zeii care, cum nu au murit in ei insisi in mod absolut, raman apoi prinsi intre legile care ne separata de Absolut si , mai devreme sau mai tarziu, cad in mainile karmei.
Eternitatea este insondabilul, este aceea, aceea, aceea…, care neavand nume pentru a fi definita, accepta in sanul ei doar pe aceia autentic purificati, si cei care se adancesc in domeniile sale au garantia de a nu abandona acea imparatie niciodata.
Timpul este curb si tinde la o limita, asa cum spune Enstein. Eternitatea nu are nici un fel de limita.
Timpul ne da lectii din care, in mod lamentabil, niciodata nu invatam din cauza adormirii noastre.
Eternitatea nu da lectii, deoarece ea, in ea insasi, inglobleaza suprema intelepciune deja obtinuta dupa multe inchideri in temnitele Timpului.
Timpul creeaza scenarii temporare care in alt timp dispar, cum bine a afirmat Cicero: “Nu exista nimic facut de mana omului ce, mai devreme sau mai tarziu, Timpul sa nu distruga.”
Eternitatea in schimb, este ” o zi fara ieri, nici maine”, cum bine s-a exprimat Massillon.
Timpul este facut din clipe care, bine folosite, ne pot aduce lumina, deoarece cum bine a sublinat-o Schopenhauer: ” Omul obisnuit are doar grija sa petreaca timpul; omul cu talent, sa-l foloseasca”.
“Eternitatea rupe orice masura si distruge orice comparatie”, a spus Pierre Nicole.
Timpul trait intelept poate fi invins doar traind fiecare clipa ca si cum ar fi ultima din existenta noastra, adica, in constanta observare de sine insusi. In acest mod nu ingrasam slabiciunile noastre care ne leaga de falsitatea Eului.
Eternitatea este ravnita de umanozi pentru a continua sa-si perpetueze delictele, de aceea Anatole France a exclamat:” Majoritatea oamenilor care nu stiu ce sa faca cu acesta viata, vor o alta care sa nu se termine niciodata”.
In cele din urma, prieteni, sa spunem impreuna cu Platon: ‘Timpul este imaginea nobila a eternului.”
Si sa adaugam cu Goethe: ” Agata-te de prezent. Fiecare situatie, fiecare moment, are o valoare infinita, deoarece reprezinta o intreaga eternitate.”
Deoarece, cum bine spunea V.Maestru Samael: ” Un om este ceea ce este viata sa. Daca nu lucram asupra noastra insine aici si acum, chiar azi, nu vom lucra niciodata si vom fi pierduti in mod lamentabil timpul…”
Oremus – Dumnezeu sa va binecuvanteze pe toti.
-fragmente din “Dialoguri cu Sufletul meu “- Kwen Khan Khu
